Aria protejată de lângă Braşov nu are administrator, iar autorităţile de mediu îşi pasează una alteia responsabilitatea privind îngrijirea zonei. Rezervaţia naturală este lăsată de izbelişte, pradă turiştilor care aruncă pe unde apucă tot ce le prisoseşte, de la hârtii până la PET-uri şi doze goale. Muntele Tâmpa a rămas al nimănui din 2004, când Direcţia Silvică Braşov şi-a retras custodia. De atunci, autorităţile locale şi cele de mediu nu îşi asumă nicio responsabilitate.

Reprezentanţii Regiei Publice a Pădurilor Kronstadt, care administrează fondul forestier, nu ştiu cine ar trebui să se ocupe de igienizarea şi de protejarea zonei.

Între timp, turiştii nu au la dispoziţie coşuri de gunoi, iar cei cărora li se pare mult prea greu să coboare cu PET-urile sau cu hârtiile şi pungile în rucsac, până în Braşov, aruncă pe unde apucă tot ce le prisoseşte.  Autorităţile au noroc cu organizaţiile neguvernamentale de mediu, ce se implică în diverse acţiuni de igienizare.

„Noi ne ocupăm de fondul forestier, nu avem nicio treabă cu igienizarea. Nu suntem firmă de salubrizare, ci ingineri silvici. Cu toate acestea, ne implicăm tot timpul în acţiunile de curăţare. Pe platformă facem curat cu ajutorul salvamontiştilor, la bază cu ajutorul ONG-urilor şi cu elevii, iar pe traseu, cu personalul nostru. Nu putem monta containere, pentru că nu are cine să le golească şi în plus, vine ursul şi le rupe“, a spus Dan Olteanu, directorul Regiei Publice a Pădurilor Kronstadt.

Turiştii sunt vinovaţi situaţia rezervaţiei

Autorităţile de mediu spun că singura mare problemă a gestionării situaţiei critice din rezervaţia Muntele Tâmpa este lipsa unui custode. „Dacă şi-ar asuma cineva responsabilitatea pentru aria protejată, atunci lucrurile ar sta altfel. Rezervaţia are nevoie de un administrator şi de un plan de management