Rezultatele „Barometrului interetnic 2009” sunt îngrijorătoare: românii dispreţuiesc minorităţile alături de care trăiesc. Sursa: AP Photo

În anul 2000, Centrul de Resurse pentru Diversitate Etnoculturală de la Cluj a lansat, sub denumirea „Barometrul relaţiilor etnice”, o serie de cercetări periodice a relaţiilor interetnice. Ultima a avut loc acum şapte ani. Secretariatul General al Guvernului prin programul S.P.E.R. (Stop Prejudecăţilor despre Etnia Romă) a susţinut realizarea unui nou etnobarometru. Rezultatele acestuia au fost făcute publice ieri, la sediul Facultăţii de Sociologie din cadrul Universităţii din Bucureşti.

Studiul n-a vizat exclusiv romii, fiind orientat şi către cea mai importantă minoritate etnică din România din punct de vedere statistic: maghiarii. Eşantionul de romi a fost de 608 persoane, iar de „ne-romi” de 820 de persoane.

Tot ieri a fost prezentată şi o analiză de presă bazată pe monitorizarea a 8 publicaţii centrale şi a jurnalelor de ştiri din prime-time ale principalelor televiziuni, în perioada decembrie 2008 -iunie 2009. În subsidirar, a fost urmărit şi consumul de produse media al romilor.

„Murdari”, „leneşi”, „hoţi”

Comparativ cu anul 2002, situaţia romilor pare să se fi îmbunătăţit uşor. Discriminarea pe criterii rasiale a rămas însă o temă ocolită cu grijă. Dacă este adusă în dezbatere publică, răspunsul este prompt şi radical, ca la concertul Madonnei din Parcul Izavor: un cor de huiduieli.

În urmă cu şapte ani, fraza „Nu sunt de acord ca romii să locuiască în România” era aprobată de 28,3% dintre respondenţi. În 2009, procentul a scăzut la 20,8%. Cu cât situaţia devine mai personală, cu atât gradul de respingere creşte. În 2009, 68,4% dintre cei chestionaţi nu ar vrea ca romii să le facă parte din familie. Romii sunt plasaţi sub o serie de sterotipur