Aşa spun bătrânii din Zagon (Covasna), comună din inima Ţinutului Secuiesc, loc în care 2.000 de români şi 2.000 de unguri trăiesc într-o armonie deplină. Sursa: Adrian Scutariu

1 /.

Ca de fiecare dată când sunt alegeri, problema autonomiei Ţinutului Secuiesc este reîncălzită de liderii UDMR. Agitaţia creşte progresiv, săptămânal se organizează câte un congres sau o adunare a comunităţilor din Harghita-Covasna şi se semnează petiţii ce par gata să producă un eveniment istoric.

Politicienii schimbă replici incendiare, lasă impresia că vorbesc în numele a milioane de oameni şi că problema autonomiei e gata să clocotească pe agenda publică.

EVZ a mers în inima ţinutului Har- Cov pentru a verifica, la nivelul microuniversului rural, cât de mult sunt învrăjbiţi oamenii de deziteratul autoadministrării, cât de mult le afectează viaţa, prosperitatea şi chiar gradul de fericire acest subiect arzător.

Primarul ungur şi vicele român au fost colegi de bancă

Pe şoseaua care duce de la Braşov spre Covasna miroase, de dimineaţă până seara târziu, a kurtos kalacs şi a pâine de casă cu cartofi. De aici începe zona istorică a Ţinutul Secuiesc.

Înainte de a intra în oraşul Covasna, în stânga, şoseaua duce către Zagon, una dintre cele mai mari comune din judeţ, unde îşi duc viaţa peste 5.000 de suflete împărţite la recensământ în unguri, români şi romi.

Ultimele date spun că, în Zagon, sunt în jur de 2.700 de români, aproape în număr egal unguri şi vreo 40 de romi. În ceea ce priveşte administraţia locală, Zagonul se ţine tare să fie un exemplu de diversitate etnică.

Primarul Josif Kis, de etnie maghiară, face echipă, de la al doilea madat, din 2004, cu viceprimarul Nicolae Coznean, român. Mai mult, pe viceprimarul Culiţă, aşa cum îl ştiu prietenii, l-a convins să intre în polit