Nu, nu este o propunere de toast pentru cei care au trăit cu mult înaintea noastră. Cercetări recente ne oferă speranţa unei longevităţi superioare mediei de astăzi şi ca premiu suplimentar, o sănătate de invidiat. Tot ce avem de făcut este să studiem istoria sănătăţii şi a bolilor şi să încercăm să nu repetăm greşelile străbunilor. Simplu, nu-i aşa? Se pare că nu.

Acum câteva mii de ani populaţia indigenă a continentului american, aflată în ceea ce sunt azi statele din nord-vest (Oregon Washington, California) şi pe litoralul brazilian, se hrănea cu vânat, peşti, scoici şi ierburi. Antropologii ne oferă descrieri de oameni înalţi şi sănătoşi, cu o dantură impecabilă şi cu o viaţă destul de lungă. Un tablou aproape idilic, dar nu izolat.

În urmă cu 15 milenii oamenii colonizaseră Africa, apoi Asia, Australia şi Europa şi începuseră să pătrundă în America de Nord. Inventaseră şi foloseau suliţe, ace şi topoare, pescuiau cu plase şi bărci, culegeau ierburi în scopuri medicale. Pictau pereţii peşterilor, stăteau la taifas, cântau, făceau comerţ cu vecinii.

Erau vânători şi culegători de fructe şi nu munceau prea greu, cel puţin aşa am putea deduce din programul unor triburi care trăiesc şi azi ca în epoca de piatră. Populaţiile Hadza din Tanzania şi Kung din Botswana nu "lucrează" mai mult de 14 ore pe săptămână.

Perioada aceasta fericită din istoria umanităţii nu a durat prea mult.

Creşterea explozivă a populaţiei i-a obligat pe oameni să găsească soluţii noi care să le asigure supravieţuirea. Aşa a apărut agricultura, cam acum 12 milenii. O dată cu ea şi-au făcut apariţia despăduririle, lipsa de proteine şi vitamine.

Primii agricultori aveau o statură mai modestă decât înaintaşii lor care vânau, uzura articulaţiilor era mai rapidă datorită eforturilor fizice susţinute, dantura mai puţin sănătoa