Casa a fost clasată ca monument istoric de categoria B, datorită importanţei sale istorice şi nu pentru valoarea sa arhitecturală. Campania „Poveştile Oradei Mari” continuă azi cu casa memorială „Aurel Lazăr”. Istoricul Liviu Borcea scrie în cartea „Memoria caselor” că imobilul ar fi fost ridicat la sfârşitul veacului al XIX-lea, după ce, în 1860, tatăl lui Aurel Lazăr a fost ales subfisc comitatens la Oradea.
„Cu un singur nivel, ridicat pe un demisol înalt, spaţioasă, cu nenumărate încăperi ce dau cu ferestrele spre stradă şi spre curte, este tipul de clădire orădeană zidită de oameni cu stare”, mai spune Liviu Borcea.
În prezent, în imobil funcţionează un muzeu. Fosta casă a fost împărţită în două segmente. Unul dedicat politicianului şi unul având ca temă lupta naţională. Ideea creării Muzeului Aurel Lazăr s-a născut în decembrie 1989, în ianuarie 1990 fiind finalizate actele prin care casa a trecut în proprietatea complexului Muzeului Ţării Crişurilor.
Trecut şi prezent
Muzeul Aurel Lazăr este înainte de toate un muzeu de atmosferă. De la intrare, vizitatorul este purtat în istorie, prin pozele care înfăţişează una dintre vizitele regale la Oradea, declaraţia de independenţă, Marea Unire şi apoi harta României Mari. O expoziţie de pictură interbelică românească întâmpină musafirii, cuprinzând lucrări ale lui I. Iser, C. Ressu, N. Irimie şi L. Grigorescu.
