Agricultorul român intervievat de Le Figaro nu are destule cuvinte amare ca să blesteme noile directive venite de la Bruxelles. Ziaristul francez reaminteşte cititorilor că pentru moment nici un studiu ştiinţific serios nu a demonstrat că ar exista diferenţe semnificative între soia tradiţional şi cel modificat genetic.
Sub titlul "Europa îi privează pe agricultorii români de soia modificată genetic", ziraul francez Le Figaro publică o amplă anchetă realizatà în România.
Vasile Damian ne rezumă reportajul:
"O nouă birocraţie e pe cale s-o înlocuiască pe cea pe care am înlăturat-o acum două decenii". Agricultorul român intervievat de Le Figaro nu are destule cuvinte amare ca să blesteme noile directive venite de la Bruxelles.
Pentru el, ca pentru multe alte mii de ţărani români, intrarea ţării în Uniunea Europeană la întâi ianuarie 2007 a implicat interzicerea de a cultiva soia modificată genetic.
O tehnologie interzisă în familia celor 27 dar pe care Bucureştiul o autorizase cu 7 ani în urmă în interiorul graniţelor sale. O mană cerească pentru agricultori care-şi vedeau astfel randamentul sporit în mod substanţial. Intrarea în UE a provocat însă o scădere impresionantă a suprafeţelor cultivate cu soia.
Cel tradiţional deci, singurul autorizat, era cultivat pe 200 de mii de hectare în 2006, pe un sfert din această suprafaţă trei ani mai târziu. Varietăţile clasice nu mai sunt rentabile, spune Lucian Buzdugan, directorul uneia dintre cele mai mari ferme din Europa - 55 de mii de hectare, de 5 ori suprafaţa Parisului, pe insula mare a Brăilei.
Responsabilii acestei adevărate instituţii mizau mult pe cercetare şi în particular pe genetică. Europa le-a spus însă NU, lucru de neînţeles la Brăila şi în general în România unde ar exista potrivit agricultorilor citaţi de Figaro "o foarte mare densitate de buruieni şi plante sălbatice".
