- Cultural - nr. 378 / 16 Septembrie, 2009 Intr-o lume din ce in ce mai marcata de globalizare, de impostura, de nonvaloare, de aroganta si de lipsa de constiinta, pericolul cel mai mare il reprezinta pierderea simtului identitar, al ideii de apartenenta la o comunitate anume. In aceste conditii, mai mult ca oricand avem nevoie de MODELE. Cei pe care incercam sa vi-i readucem in memorie pe parcursul mai multor episoade - nu neaparat intr-o anume ierarhie - au fost asemenea exemple. Juristi, istorici, medici, preoti, oameni de cultura...o intreaga pleiada de oameni exceptionali si care, prin faptele lor si prin puterea exemplului personal, s-au ridicat la inaltimea vremurilor si provocarilor pe care le-au trait. Ei au inspirat generatii pentru ca ei au fost adevarate MODELE. *** In cuvinte putine, dar pline de har si continut, Nicolae Iorga spunea despre reghineanul Virgil Onitiu: "Om cu nesfarsita iubire pentru scoala sa, spirit limpede si vointa hotarata, el a adus nepretuite servicii invatamantului romanesc din Ardeal". Marele istoric reusea astfel sa caracterizeze cat se poate de sugestiv personalitatea unui dascal de mare valoare si cuprindere intelectuala care si-a daruit cu abnegatie scurta sa viata scolii romanesti. Drumul in viata: Reghin, Caransebes, Seghedin, Sibiu, Viena si Brasov Nascut in 1864, la Reghin, ca fiu al judecatorului Alexandru Onitiu si al Tereziei (nascuta Catana), Virgil Onitiu era unul din cei 5 copii ai familiei, o familie relativ bine situata din punct de vedere material. Cei mai frumosi ani ai copilariei, dar in acelasi timp si primii de scoala - mai precis cei de scoala primara - i-a urmat in acest oras muresean. Potrivit practicilor timpului, judecatorii _ cu precadere cei romani _, priviti cu oarecare suspiciune de autoritatile austro-ungare, erau deseori mutati in "interesul serviciului" in diverse localitati din imperiu. Intr-