Tot ascult palavrele din Romania despre lupta anticoruptie, pentru a lupta impotriva coruptiei trebuie sa avem un model al fenomenului pe care sa-l influentam in vederea eliminarii flagelului. Lupta anticoruptie nu inseamna arestarea ministrilor, inseamna condamnarea oricarui fapt de coruptie, inclusiv a ministrilor, si, mai ales, un mecanism de prevenire a ei, scrie Dan Selaru pe blogul sau.
Am prezentat un model de societate aici, partile teoretice sunt aici. Pentru ca fenomenul coruptiei nu este specific Romaniei am gasit modele matematice care modeleaza fenomenul si care ne spun care sunt factorii pe care societatea, presa, institutiile statului si clasa politica trebuie sa-i schimbe. Ca baza am lucrarea lui Andreas Krueger. E cam tehnica (adica lasati orice speranta) dar cei care se pricep la matematica pot sa vada cat de serioasa este.
Modelul de raspandire al coruptiei in societate este cel specific contagiunii, cu exemple ca moda, subiecte discutate, opinii, etc.
Exista trei factori care caracterizeaza contaminarea, depasirea unui anumit grad de coruptie in vecinatatea unui nod, noduri care sunt deja corupte, grad care depaseste un anumit nivel si atunci creste probabilitatea de infectare a nodului in cauza; numarul total de noduri corupte din intreaga societate si rata de dezinfectare la nivel global.
La nivel local mecanismele sunt: "Daca toti fac asta eu de ce nu?", la indemnul "rezolvarii problemei" prin mijloace corupte, naivitate. La nivel global nivelul coruptiei este cel perceput, oamenii, din informatiile pe care le au din media sau relatii interpersonale, au o anumita perceptie despre nivelul coruptiei si sunt tentati sa ocoleasca legea in functie de aceasta perceptie, nu neaparat conforma cu realitatea. Tot la nivel global se manifesta ca efect contrar exemplificarea reusitelor luptei anticoruptie, exemp