- Cultural - nr. 381 / 19 Septembrie, 2009 Aflat la ce-a de-a doua carte tiparita, dupa romanul "Un iad vremelnic", prozatorul ludusean Mircea Moldovan (Mircea Mol-Ilarian) persevereaza in actul creator, cu tot mai multa dezinvoltura, fara sa fie detasat de evenimentele care au marcat istoria noastra la mijlocul veacului trecut. De data aceasta, Mircea Moldovan contureaza destinele umane, care au fost marcate de aceste evenimente tragice, personajul principal al romanului "Patimirile Laurei" (Editura Mega, Cluj-Napoca, 2009) avand valoare simbolica, cu caracter general, pentru sutele de mii de destine de pe plaiurile romanesti, confruntate dur, traumatic, cu maleficul razboi, dar si cu incercarile dramatice, cu multe suferinte si victime ale perioadei postbelice. Mircea Moldovan se dovedeste a fi un romancier in toata puterea cuvantului, care, imbinand inventia cu observatia, adanceste formula romanesca ce-i este proprie si pe care, pare-se, o duce spre perfectiune… "Patimirile Laurei" este un microroman cu structura simpla, elaborata pe un singur plan narativ, distinct. Un microroman al amintirilor fluide ale Laurei, o tanara taranca dintr-un sat ardelean. Relatata la persoana intai, povestea Laurei incepe cu depanarea amintirilor din casa de sub padure, departe de sat… Scriitorul dezvaluie resorturi psihologice ale vietii Laurei, cand ea cunoaste lumpenul inchisorii din Turda, de unde va fi eliberata, cu promisiunea de a se inscrie in Gospodaria Agricola Colectiva. Consider ca "Patimirile Laurei" e un microroman aproape perfect despre viata dramatica a romanilor ardeleni, din acel timp, personajul Laura fiind reprezentativ pentru femeile din Ardeal, care au trecut prin urgiile razboiului si au patimit in calea vietii lor spre o perspectiva de viata mai buna, mai demna... Mircea Moldovan are mintea unui scriitor lucid, care simte importanta vitala a scrisului. Pen