Aproape jumătate dintre agricultorii care au depus proiecte pe bani europeni nu au de unde plăti sumele corespunzătoare accesării fondurilor structurale.

Criza financiară a făcut băncile să aplice condiţii aproape draconice pentru cei care doresc să ia credite. Veniturile fermierilor sunt mici şi de multe ori ei merg în pierdere de la un an la altul. În acest context, agricultorii nu sunt tocmai clienţii pe care băncile i-ar credita, chiar şi dacă este vorba de sume folosite pentru cofinanţarea proiectelor implementate cu fonduri europene.

"Ritmul depunerii proiectelor prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală nu a fost afectat de criza economică în acest an, însă a crescut cu 30-50% numărul aplicaţiilor care nu au capacitate de cofinanţare", a declarat secretarul de stat în Ministerul Agriculturii, Liviu Harbuz, în cadrul unei conferinţe.

Proiecte pentru dezvoltare

Fondurile europene se acordă pe principiul rambursării. Practic, beneficiarul plăteşte serviciile consultanţilor sau începe primele lucrări, de exemplu, urmând să primească fondurile europene ulterior. Unii consultanţi spun că beneficiarii trebuie să dispună de o sumă echivalentă chiar şi cu 110% din valoarea proiectului, înainte de a aplica.

Până în prezent, 15.010 de proiecte depuse respectă criteriile de eligibilitate. Valoarea lor depăşeşte suma de nouă miliarde de euro.

Piedici

Una dintre problemele care afectează dezvoltarea agriculturii este fragmentarea terenurilor. Având parcele mici, agricultorii nu pot folosi tehnologii moderne, astfel că productivitatea rămâne scăzută. Potrivit unui raport al BCR, cei mai mari 50 de administratori gestionează exploataţii agricole care au, cumulat, o suprafaţă de numai 4% din suprafaţa agricolă a ţării.

Aceasta este de 14,722 milioane de hectare, dintre care