Casa ideală nu cere mulţi bani şi planuri complicate. Doar iniţiativă şi puţin curaj. Ideea unei case care să se potrivească locuitorilor ei poate veni de oriunde. Chiar de la arhitecţii şi artiştii care au construit locuinţe din chirpici şi au demonstrat că se poate. La Capul Doloşman, la cinci kilometri de mers cu maşina din satul tulcean Jurilovca spre lacul Razim, printre „ciulini impresionanţi, de doi metri jumătate înălţime“, cu pelicani şi berze plutind deasupra stufărişurilor, s-au înălţat trei clădiri din chirpici (lut amestecat cu paie), lemn şi stuf.
Prima, o casă cu o cameră, cu prispă şi cuptor din lut vopsit cu var, a apărut în urmă cu trei ani; ultima, un grup sanitar cu toaletă, duş şi un lavoar, anul trecut. Toate fac parte dintr-un experiment pus la cale de sculptorul Alexandru Nancu, împreună cu un grup de artişti şi arhitecţi.
Au vrut să vadă „dacă se poate edifica şi altfel decât ne-a educat modernitatea“, explică acesta în prezentarea proiectului. Dar şi să răspundă la întreabarea „nu cumva îndemânarea de construcţie tradiţională e un posibil răspuns la ridicarea locuinţelor pentru cei aflaţi în sărăcie extremă?“, spune un alt participant la proiectul denumit Lut, arhitectul Mariana Celac, care a realizat, împreună cu arhitectul Cătălin Berescu, un studiu despre locuirea în condiţiile de sărăcie extremă în România.
Aşa a ajuns un grup de artişti şi arhitecţi să-şi petreacă câte două săptămâni pe vară, trei ani consecutiv, într-o zonă „sălbatică, dar cu istorie de locuire fabuloasă“, după cum spune Berescu, unde se află cea mai veche aşezare de pe teritoriul României pomenită într-un izvor antic, cetatea Argamum, explică directorul Institutului de Cercetări Eco-Muzeale (ICEM) din Tulcea, Florin Topoleanu.
Piatră, pământ, apă, stuf şi lemn
În pereţii camerei de duş au fos
