Diferenţele politice şi economice dintre estul şi vestul Germaniei au rămas vizibile la 20 de ani de la căderea Zidului Berlinului şi se vor oglindi, mâine, la alegerile parlamentare, în votul esticilor pentru partidele considerate „extremiste”, de dreapta sau de stânga. Sursa: EPA
Un studiu realizat anul trecut de Institutul Bielefeld arăta că doi din trei estici se consideră „cetăţeni de rangul doi” în Germania unificată. E mai mult decât o senzaţie.
Statisticile oficiale arată că veniturile medii anuale ale germanilor din est sunt de aproximativ 30.000 de euro, cu 13.000 mai mici decât ale celor din vest. Rata şomajului în est este de 12,8% faţă de numai 7,1% în vest.
În fine, aproape 20% dintre germanii care locuiesc în est trăiesc sub limita sărăciei, cu şapte procente mai mulţi decât concetăţenii din vest.
Stânga radicală vrea în guvernul federal
Nemulţumirea esticilor a generat susţinere pentru grupări calificate drept neonaziste, precum Partidul Naţional Democratic, care a obţinut în august noi mandate în parlamentul landului Saxonia.
Principal beneficiar al voturilor esticilor este însă Partidul Stângii, format în 2007 de urmaşii partidului comunist ce a guvernat Germania Democrată şi de socialdemocraţii vestici nemulţumiţi de liberalismul fostului cancelar Gerhard Schroeder.
În est, Partidul Stângii se bucură de acelaşi sprijin de care beneficiază conservatorii cancelarului Angela Merkel, favoriţi la alegerile de mâine. Partidul coprezidat de fostul lider social- democrat Oskar Lafontaine şi de Lothar Bisky a obţinut rezultate bune în alegerile regionale, se află în parlamentul federal şi este creditat cu 10%-11% din intenţiile de vot.
Cu politici care vizează retragerea trupelor germane din Afganistan, impunerea unei taxe pe bogăţie şi „finanţarea Educaţ
