● CORESPONDENŢĂ DIN PRAGA ● Cehilor le place, printre altele, să stea la semafor fără să se grăbească şi să-şi petreacă timpul prin cafenele în compania unei ţigări (aici normele UE se aplică extrem de selectiv) şi, eventual cu această ocazie, să asculte o muzică bună sau, de ce nu, niscaiva poezii.
Pornind de la aceste date, Institutul Cultural Român a organizat, prin ICR Praga, "Ziua Bucureştiului în Praga", manifestare culturală legată de aniversarea a 550 de ani de la atestarea capitalei României, care se întinde pe parcursul a aproape o lună şi cuprinde câteva zeci de evenimente. La prima vedere, numai dacă lecturezi programul evenimentelor culturale - care cuprinde seri de muzică şi poezie, teatru, proiecţie de filme artistice şi documentare, prelegeri pe diverse teme (literatură, arhitectură, etc), spectacole multimedia, concerte - îţi dai seama că întreaga acţiune este o întreagă nebunie.
Acţiunea culturală se împarte în patru mari perioade: prima prezintă Bucureştiul antebelic (1859-1917), a doua pe cel interbelic (1918-1939), războiul şi perioada comunistă (1940-1989) şi, în fine, perioada postcomunistă. "Încercăm să promovăm acea imagine frumoasă pe care o are Bucureştiul antebelic şi interbelic", ne explică Mircea Dan Duţă, directorul ICR Praga, şi să păstrăm echilibrul între ce ştim că are succes şi promovarea valorilor româneşti".
CUNOŞTINŢE VECHI
La promovarea valorilor româneşti au ajutat în ultimii ani atât nenumăratele traduceri care s-au făcut din literatura română, turneele întreprinse de mai multe teatre aici dar şi popularitatea de care se bucură, chiar şi aici, noul val de regizori români. Astfel, nume precum Radu Munteanu, Petru Cimpoieşu, Maria Răducanu, Gianina Cărbunariu, Lia Bugnar - sunt familiare cehilor.
PUBLIC
Dar să nu credem că publicul acestor evenimente este constituit
