Afirmam şi cu alte ocazii că între cele mai importante realizări ale României de până la Primul Război Mondial se numără, cu certitudine, construirea podului de la Cernavodă şi a portului modern Constanţa. Destinul a făcut, poate, ca aceste două investiţii strategice, succesive, pe tărâmul Dobrogei, atât de primitor de statornicire pentru diverse neamuri, să poarte pecetea ilustrului Anghel Saligny. 16 octombrie 1896 - veritabilă zi de sărbătoare naţională Într-o atmosferă de mare sărbătoare, în prezenţa Regelui Carol I şi a Reginei Elisabeta, a Principelui moştenitor şi a soţiei sale, a Episcopului Dunării de Jos, Partenie, a unor notabilităţi din capitală, a prefecţilor de Constanţa, Ialomiţa, Ilfov şi, nu în ultimul rând, a Primarului Constanţei, Mihail Koiciu, miercuri, 16 octombrie 1896, avea să se pună piatra de fundaţie a portului modern Constanţa, după cum reiese şi din documentul întocmit cu această ocazie: ,,Noi Carol I-iu, prin graţia lui Dumnezeu şi voinţa naţională, REGE AL ROMÂNIEI În anul mântuirei 1896, în a şesesprezecea zi a lunei Octomvrie, am pus piatra de temelie pentru construirea portului Constanţa pe ţărmurile Mărei Negre. Dumnezeu dăruindu-Ne, în Domnia Noastră asupra acestei ţări, nu numai ani de glorie, ca, împreună cu viteaza Mea oştire, să'i pot da independenţa şi o posiţiune statornică, dar şi ani de pacinică domnie, am lucrat cu râvnă şi stăruinţă, pentru înflorirea şi prosperitatea României. Înmulţind căile de comunicaţiune şi reţeaua căilor ferate, unind cele două ţărmuri ale Dunărei prin podul de la Fetesci-Cernavoda, luat-am hotărârea ca aceste temeinice şi nepieritoare lucrări să fie desăvârşite prin întemeierea unui port la ţărmurile vechiului Pont-Euxin, unde din veacurile cele mai depărtate comerciul a găsit un loc de adăpost, unde atâtea monumente istorice ne aduc aminte vechea dominaţiune a strămoşilor Noştri Romani, şi unde ş