Înainte de 1989, lâna românească era folosită pentru fabricarea covoarelor persane, care se vindeau bine la export. Astăzi, ea ia drumul Turciei, unde este folosită pentru izolarea termică a caselor, în vreme ce fabricile de covoare importă lână din Bangladesh. Sursa: Dan ArsenieSursa: Covtex-Feizy
1 /.
Preţul plătit ciobanilor de turci este de un leu pentru un kilogram de lână. Pentru a tunde o oaie, fermierul scoate din buzunar 2,5-3 lei, iar lâna obţinută nu cântăreşte mai mult de 3 kilograme. La aceşti bani se adaugă peste 350 de lei, cheltuiţi în fiecare an pentru hrana, adăpostirea şi vaccinarea unui singur animal.
Însă, nu toată lâna ia calea exportului, cea mai mare parte fiind aruncată.
“Cumpărătorii se tocmesc, nu cumpără decât lână curată, fără scaieţi sau alte impurităţi. Aşadar, doar o mică parte este vândută pentru izolarea caselor. Înainte, aveam filaturi mari în România, care cumpărau lână pentru a face covoare persane. Lâna de ţurcană este foarte bună pentru ţesut, deoarece este lucioasă şi rezistentă”, spune Marcel Andrei, preşedintele Sindicatului Naţional al Crescătorilor de Ovine şi Caprine din România.
Sursa: Covtex-Feizy
De partea cealaltă, producătorii de covoare spun că lâna românească nu mai este cum a fost o dată, deoarece ciobanii o păstrează în condiţii improprii, iar animalele nu sunt hrănite corespunzător.
“Folosim şi lână românească şi lână importată, deoarece lâna din import este mai rezistentă. Pentru covoare, avem nevoie de lână cu firul lung. Dacă e cu firul scurt, aşa cum este cea românească, nu avem ce să facem cu ea”, a explicat pentru evz.ro Radu Pop, reprezentant al producătorului de covoare de la Cisnădie, una dintre singurele redute care au supravieţuit pe piaţa de profil din România.
Covoarele lucrate manual, l
