Moment de cotitură, azi, pentru Uniunea Europeană. Irlandezii merg la urne pentru a spune "Da" sau "Nu" Tratatului de la Lisabona, document menit să reformeze instituţiile UE şi să simplifice luarea deciziilor în spaţiul comunitar.

Sondajele prevăd victoria taberei "Da", la un an după ce Irlanda a respins, într-o primă fază, Tratatul. Dar dacă rezultatul din 2008 se repetă, Uniunea va intra într-o criză fără precedent.

Un preşedinte permanent al Uniunii Europene, în locul Preşedinţiei deţinute, prin rotaţie la fiecare şase luni, de câte un stat membru. Majoritate calificată în loc de unanimitate pentru luarea deciziilor la nivelul celor 27 de state membre. Acestea sunt doar câteva dintre prevederile incluse în Tratatul de la Lisabona, asupra căruia irlandezii se pronunţă azi prin referendum. Documentul înlocuieşte proiectul eşuat al Constituţiei Europene, menirea sa fiind să reformeze instituţiile Uniunii Europene.

O UNIUNE PARALIZATĂ

În forma actuală, aceste instituţii nu mai pot face faţă necesităţilor unei Uniuni cu 27 de membre. Ele funcţionează pe baza unor tratate depăşite de transformările prin care spaţiul comunitar trece începând de la extinderea cu 10 membri din mai 2004.

Un vot negativ dat azi de irlandezi ar face imposibilă funcţionarea pe termen mediu a Uniunii Europene. Deja stau în loc, în aşteptarea ratificării Tratatului, decizii importante, un exemplu fiind formarea viitoarei Comisii Europene. Irlanda este singurul stat unde autorităţile sunt obligate prin Constituţie să organizeze un referendum pentru adoptarea noii legislaţii. În prezent, Cehia şi Polonia mai au de ratificat Tratatul, prin semnătura şefilor de stat. Documentul are nevoie de aprobarea tuturor celor 27 de state membre ale UE pentru a intra în vigoare.

Deja s-a ratat primul termen pentru aplicarea prevederilor sale -