Atenta conservare a satelor preindustriale din Transilvania, unde relicvele sunt păstrate în diversitatea lor, înseamnă moştenirea culturală europeană în deplinătatea sa, scrie cotidianul britanic The Guardian, într-un comentariu. Sursa: Bogdan Brylynski

Între căderea regimului Ceauşescu din decembrie 1989 şi primăvara anului 1990, jumătate de milion de saşi au plecat din România spre Germania de Vest, în ceea ce se poate numi cea mai uimitoare migraţie etnică modernă din Europa.

În cele şapte oraşe şi 250 de case din Ţinutul Săsesc, din Transilvania, nu mai puţin de 90% dintre etnicii germani şi-au făcut bagajele şi au lăsat în urmă opt secole de istorie, luând drumul spre vest, către o ţară pe care foarte puţini o cunoşteau. Această întoarcere a fost metaforic numită „revenire la pământul patern” de către politicianul german Hans-Dietrich Genscher.

Ce au lăsat în urmă

În urma lor, saşii au lăsat un peisaj pustiu, de dimensiunea Ţării Galilor, populat de păşuni bogate cu flori de câmp, păduri şi urşi. Aici se află şi casa legendarului Dracula. Din loc în loc, în acest ţinut, sunt aşezate mici sate medievale, cu biserici luterane, şcoli şi case semeţe. De 800 de ani, saşii de aici şi-au păstrat tradiţiile intacte, vorbind o limbă germană similară cu vechiul dialect din Luxemburg şi au reuşit să se opună comunismului. Totul s-a încheiat, însă, în 1990.

În timp ce aproape toţi oamenii au plecat, satele rămân în picioare, colonizate de romii din ţară. Aproape un milion de etnici romi ocupă această parte din Transilvania, transformând-o într-o provincie a lor.

O incursiune în Archita

Satul Archita este pierdut în valea Carpaţilor, în apropierea oraşului medieval Sighişoara, ale cărui ziduri înalte şi nouă turnuri păzesc inima Ţinutului lui Dracula. Biserica fortificată a satului seam