La un an de la crahul bancar din Islanda, exista, in mod surprinzator, putine semne vizibile ale gravelor probleme financiare cu care se confrunta cei 315.000 de locuitori ai tarii. Cu toate acestea, economia scartaie si redresarea este foarte departe.
Magazinele de moda, barurile si restaurantele de pe Laugavegur, principala artera comerciala din Reykjavik, isi continua activitatea, asemenea hotelurilor boutique din centrul orasului. Si nu toti clientii sunt turisti care profita de devalorizarea coroanei islandeze, scrie The Guardian.
In apropierea birourilor bancii centrale, constructia unei sali nationale de concerte, inceputa cu cativa ani in urma, se apropie de punctul final.
Tara nu pare nici pe departe beneficiara tipica a unui pachet de imprumuturi de urgenta in valoare de 10 miliarde de dolari (6,86 mld. euro) din partea Fondului Monetar International.
Totusi, in ciuda semnelor exterioare de prosperitate, majoritatea islandezilor incep sa realizeze consecintele pe care trebuie sa le suporte dupa unul dintre cele mai rapide procese de distrugere de avutie prin care a trecut o economie vreodata.
Inceputul dezastrului
Pe 30 septembrie anul trecut, guvernul islandez prelua controlul asupra celor mai mari trei banci ale tarii in urma retragerilor masive de depozite din cadrul acestora.
Ministrul de finante Steingrimur Sigfusson, care avertizase ani la rand in legatura cu necesitatea de a tine bancile sub control, rezuma situatia: "La sfarsitul fiecarei petreceri bune, exista o nota de plata ce trebuie achitata".
Oficialii FMI pare sa fi acordat tarii o perioada de respiro, insa efectele conditiilor stricte legate de acordarea creditelor vor fi resimtite pe deplin intr-o a doua runda de majorari masive de taxe si reduceri de cheltuieli publice de anul viitor.
Guvernul se asteapta ca economia tarii sa scada c
