A cunoscut celebritatea încă de pe băncile facultăţii, atunci când îşi încânta prietenii cu acorduri de chitară. Vasile Şeicaru vrea să vadă din nou sălile pline la spectacolele folk

Vasile Şeicaru – sau Vale cum îl strigă prietenii – s-a născut în comuna Oancea, a crescut în oraşul Galaţi şi s-a “desăvârşit” în Capitală. A avut, încă din tinereţe, o evoluţie uimitoare pe calea celebrităţii.

Şi-a petrecut primii ani de glorie în oraşul de la Dunăre, acolo unde a fost coleg, la formaţia “Cristal”, cu regretatul Puiu Creţu. Primul cântec marca proprie a apărut în 1968.

Cu “Pădurea şi menajeria” Vasile Şeicaru a obţinut o grămadă de premii la concursuri studenţeşti. Din 1978 şi până în 1984 a făcut parte din Cenaclul Flacăra, unde a cântat pe versurile poetului Adrian Păunescu.

A format un duet extraordinar cu Ştefan Hruşcă, dar nu uită nici de vremurile când cânta în “Pasărea Colibri”, alături de Baniciu, Vintilă, Pittiş sau Cnejevici.

Cu puţin timp înainte de Revoluţia din 1989 a câştigat un premiu important la Soci, în fosta URSS, trofeul fiindu-i înmânat atunci de o mare actriţă din Rusia - Ludmila Gurcenko. În anul 2006 , a fost decorat cu “Ordinul Cultural în Grad de Cavaler”, oferit de Preşedintele României. Are 10 albume la activ şi-l pregăteşte pe al 11-lea, care va conţine numai cântece de Crăciun.

Iubeşte, are curaj şi se teme de Dumnezeu

„Îmi place că viaţa, chiar dacă pentru unii e un «teatru trist», poate fi în final o scenă cu loc pentru toţi, iar dimineţile pot să mi le fac eu frumoase, fără să ţin cont de unele «îndemnuri»”, povesteşte artistul.

Este mulţumit că poate să ignore prostia, că nu l-a atins lăcomia, că poate să iubească, să aprecieze şi să deosebească frumosul de urât, albul de negru şi, în ultimă instanţă, raiul de iad.

Îi place muzica “Dream Theater” şi, în general, rock-ul şi blue