Albumul „Van Gogh. Viaţa şi opera“ va fi distribuit împreună cu „Adevărul“ şi cu „Adevărul literar şi artistic“, la preţul de 12,99 lei. La aproape 120 de ani de la moartea celebrului pictor, contextul în care Van Gogh a rămas fără o ureche continuă să incite imaginaţia şi ipotezele cercetătorilor. Istoria oficială arată că, la 23 decembrie 1888, în urma unor certuri puternice cu Paul Gaugain, Vincent Van Gogh a scos la iveală o lamă de ras.
În vârtejul conflictului, celebrul autor al picturilor care înfăţişează lanuri de floarea soarelui a mers în grabă la un bordel din apropiere, unde şi-a tăiat o parte din urechea stângă. I-ar fi dăruit lobul însângerat unei prostituate pe nume Rachel, rugând-o să aibă mare grijă de preţiosul obiect.
Acest episod, în urma căruia Van Gogh avea să-şi picteze celebrul „Autoportret cu o ureche tăiată“ şi care a pus capăt legăturii dintre el şi Gaugain, şi-a continuat însă traseul în rândurile istoricilor şi exegeţilor.
Ceartă pe muchiede cuţit
Hans Kaufmann şi Rita Wildegans, amândoi preocupaţi de istoria artei, au cercetat îndeaproape rapoartele făcute de poliţie după consumarea acestui conflict şi, la începutul acestui an, au publicat un studiu intitulat „Urechea lui Van Gogh: Paul Gauguin şi pactul tăcerii“.
Cei doi cercetători susţin că, potrivit rapoartelor întocmite de poliţie, Van Gogh ar fi mers la bordel cu urechea deja tăiată, spunând că şi-a retezat-o în timpul unei căderi nervoase. După zece ani în care au încercat să pună cap la cap fragmentele acestui caz-puzzle, autorii volumului au ajuns la teoria conform căreia Gaugain i-ar fi retezat urechea prietenului său cu o spadă. Miza care a declanşat întregul conflict se pare că ar fi fost decizia pictorului olandez de a-l părăsi pe artistul francez, care, înfuriat, i-ar fi provocat legendara rană.
