Absolvent al Facultăţii de Istorie din Cluj Napoca, Ionuţ Lemenyi se simte cel mai mult atras de istoria mentalităţilor colective şi crede că a sta de vorbă cu strămoşii reprezintă un leac împotriva grijilor cotidiene. Cunoscut omul de radio, Ionuţ Lemenyi a debutat săptămâna trecută în arta scrisului cu o carte aparte: „Sebeşul în secolul al XVIII-lea – Procese de vrăjitorie”, volum la care a lucrat mai mult de un an şi care relatează  procesul început în februarie 1718, în Sebeş, în care au fost implicaţi 120 de martori şi patru acuzaţi de vrăjitorie, (trei femei şi un bărbat, aflaţi la o vârstă înaintată).

„Istoria este o pasiune mai veche a mea. Cred că a sta de vorbă cu strămoşii, a te refugia în alte epoci, în alte timpuri, e cea mai bună metodă de a uita prin ce treci în viaţă. Dintre toate ramurile istoriei, cel mai mult mă atrage istoria mentalităţilor colective şi faptul de a te putea transpune în pielea personajelor de acum câteva secole. Greşeala noastră e că-i judecăm pe cei de atunci prin prisma mentalităţii prezente şi e total contraindicat să judeci cu mentalitatea secolului XXI pe cineva din secolele XII-XIII“, afirmă Ionuţ Lemenyi.

Visul său – o istorie de la A la Z a oraşului Sebeş

Ideea de a aborda în cartea sa subiectul proceselor de vrăjitorie din Sebeş i-a dat-o un prieten, director al Muzeului de Istorie din municipiu.

„La începutul secolului XVIII era o perioadă foarte dificilă pentru Sebeş, oraşul era marcat de foarte multe evenimente, majoritatea negative: atacurile curuţilor (haiduci din acea vreme), invazia lăcustelor, ciuma, tot felul de epidemii şi calamităţi naturale. Automat, a venit impulsul de a căuta vinovaţi şi atunci s-a declanşat o adevărată vânătoare de vrăjitoare. În acele vremuri, era suficient ca cineva să spună de un vecin de-al său că l-a văzut călare pe o mătură pentru ca