România se afundă în criză, după ce coaliţia guvernamentală s-a destrămat la 1 octombrie, agravând criza economică, iar alegerile prezidenţiale, stabilite pentru 22 noiembrie, bulversează eşichierul politic, comentează cotidianul francez Le Monde, în ediţia electronică.

Mircea Geoană, preşedintele PSD, care a făcut parte din coaliţia de guvernământ alături de partidul de centru-dreapta PD, al actualului şef al statului, Traian Băsescu, candidează împotriva preşedintelui în exerciţiu, care doreşte să obţină un al doilea mandat. Guvernul minoritar, compus exclusiv din miniştri din cadrul partidului prezidenţial, va trebui să asigure stabilitatea României într-un moment în care criza economică afectează puternic ţara, după mai mulţi ani de creştere România înregistrând în acest an o puternică recesiune, estimată la 8,5 la sută din PIB.

RISC DE COMPROMIS

Instabilitatea politică riscă să pună în discuţie acordul semnat în martie pentru obţinerea unui împrumut de aproximativ 20 de miliarde de euro din partea Fondului Monetar Internaţional, a Uniunii Europene, Băncii Mondiale şi altor instituţii financiare. Bucureştiul a primit deja două tranşe şi a obţinut permisiunea FMI de a aloca o parte pentru plata salariilor şi pensiilor. Criza politică riscă însă să pună sub semnul întrebării hotărârile autorităţilor şi îngrijorează FMI, care ar urma să deblocheze a treia tranşă în decembrie.

Tensiunile politice şi restricţiile bugetare impuse de Guvern au exasperat sindicatele din sectorul public. Greva de luni, la care au participat circa 800.000 de profesori, medici şi funcţionari publici, este cea mai importantă mişcare socială de la căderea comunismului, cu 20 de ani în urmă. Ea a fost precedată de greva judecătorilor, care au încetat lucrul timp de mai multe săptămâni, şi de cea a poliţiştilor. De asemenea, câteva zeci de mii de man