Astfel, intr-o lume tot mai democratica, apar societati nefunctionale. De ce se intimpla astfel? Putem avea alegeri libere si corecte, iar cei alesi sa fie rasisti, fundamentalisti, fascisti, extremisti in general, ceea ce poate duce la dictatura, autocratie sau teocratie. Ceea ce se intimpla in Peru, Venezuela, Egipt, Uzbekistan, Ghana, Kazahstan, Nigeria si-n multe alte tari poarta numele de "democratie neliberala". Prin "democratie", occidentalii inteleg "democratie liberala", adica un sistem caracterizat nu doar prin alegeri libere, ci si printr-un stat de drept, separarea puterilor si protejarea libertatilor fundamentale (liberalism constitutional). Dar nu peste tot este la fel, nici chiar in Vest. In ultimii cincizeci de ani, libertatea si democratia au fuzionat, insa astazi ele se despart in multe tari (din Asia Centrala, Indonezia, lumea araba, Africa etc): democratia infloreste, libertatea nu. Astfel, intr-o lume tot mai democratica, apar societati nefunctionale. De ce se intimpla astfel? Pentru ca, asa cum arata Huntington, democratia este doar una dintre virtutile politice, nu singura, iar fara celelalte amintite democratia poate fi nefunctionala, poate duce la tiranii (exemplul lui Hitler e celebru si mult invocat in acest sens). Democratia nu inseamna automat si buna guvernare. De aceea, avem mici exceptii de la regulile democratice chiar in tarile vestice: in Scandinavia intilnim restringeri ale drepturilor de proprietate individuala, in Franta avem un monopol de stat asupra televiziunii, iar in Marea Britanie avem chiar o religie de stat s.a.m.d. Pe de alta parte, in Hong Kong sau in Singapore avem multa libertate fara democratie. Deci cele doua nu sint neaparat consubstantiale, uneori aflindu-se chiar in conflict. Chiar in Statele Unite pot fi intilnite numeroase elemente nedemocratice: Curtea Suprema e formata din noua oameni numiti si nu alesi, fiea