Întâiul proprietar, Ion Zamfirescu, este pomenit şi astăzi, când se vorbeşte despre anii petrecuţi de sculptor la Craiova. La Casa Zamfirescu se întâlneau pe vremuri scriitori, poeţi şi artişti plastici la o cană cu vin, la poveşti despre viaţa culturală craioveană. În prezent, clădirea a fost transformată într-un restaurant de lux, deţinut de văduva afaceristului Paul Valută.

Pe strada Mitropolit Firmilian, chiar lângă sediul Administraţiei Financiare, la numărul 4, o clădire impresionantă captează atenţia trecătorilor. Este suficient să ridici privirea şi să zăreşti numele lui Constantin Brâncuşi pe placa postată pe zidul dinspre stradă. Dai fuga la cărţi, iar printre rândurile menţionate de scriitori precum Barbu Brezeanu, găseşti trecut momentul în care copilul Brâncuşi se mută de la birtul Fraţilor Spirtaru din zona Gării, ca ucenic, la Ion Zamfirescu, tânăr negustor, cu magazin de „mărfuri şi coloniale“, pe strada Madonna Dudu, numărul 19. Volumul „Craiova, mon amour“, semnat de Alexandru Firescu şi Constantin Gheorghiu, pomeneşte de găzduirea lui Brâncuşi în „odaia comună a băieţilor de prăvălie“ şi de grija ce i-au purtat-o soţii Zamfirescu. L-au ajutat să se înscrie la Şcoala de Arte şi Meserii şi „l-au încurajat să cioplească după obiceiurile de acasă“. Pentru ei era Costache.

Brâncuşi ar fi ales locul pentru casă

Aneta şi Ion Zamfirescu nu şi-au ridicat la întâmplare casa pe locul unde se află şi azi. Documentele vorbesc chiar de o recomandare din partea lui Brâncuşi, de a-şi face casa în apropierea Vorvorenilor. „Craiova, mon amour“ evocă negru pe alb acest amănunt, ca fiind rostit de moştenitoarea casei Zamfireştilor, Aneta Cioc, de la care Alexandru Firescu a cumpărat-o, în 1969. Apoi „este legată de Răscruciul Mic, de Unirii, până la urmă de protipendadă. Cine era om cu stare la acea vreme arăta asta şi prin construcţiile făcute“, conf