Herta Muller, scriitoare germana originara din Romania, a castigat ieri Premiul Nobel pentru Literatura in fata celebrilor sai confrati, scriitorul israelian Amos Oz si americanul Philip Roth.
Muller este al doilea "Nobel" cu radacini romanesti, insa primul scriitor care cucereste atat de ravnitul Premiu Nobel pentru Literatura.
Inainte de decernarea premiului, Muller, a carei cota la casele de pariuri crescuse considerabil miercuri (decernarea premiilor Nobel este o afacere buna pentru casele de pariuri, dar si pentru edituri), declara ca singurul avantaj al acestui premiu sunt banii - aproximativ 1 milion de euro pentru castigator.
Ca lucrurile nu stau deloc asa o arata concurenta pentru a obtine acest premiu, o concurenta in care intra guverne, asociatii, iubitori de literatura.
Editura Polirom, care i-a tradus si publicat Hertei Muller, de-a lungul vremii, trei carti cauta ieri prin depozite volumele sale, in conditiile in care in sase dintre librariile din centrul Bucurestiului, ieri la pranz, nu exista niciun titlu din opera de acum celebrei scriitoare.
Cand, in 1987, a plecat definitiv din Romania, Herta Muller (56 de ani) era deja un scriitor cunoscut, nu numai publicului, dar si Securitatii.
Prima ei carte publicata ("Tinuturile Joase", 1982) a aparut ciopartita de cenzura, dar a avut succes in strainatate cand a fost publicata integral (la Berlin).
Apoi scrierile sale au fost interzise in Romania de Securitate.
Spectrele Securitatii
Anul trecut, intr-un interviu pentru Evenimentul zilei, Herta Muller spunea ca, la peste 20 de ani de la plecarea din Romania, se simte inca urmarita si ca romanii nu traiesc nici acum intr-o tara libera.
Tot anul trecut, cu ocazia unei conferinte pe care o tinea la Teatrul National ("E mereu aceeasi zapada si mereu acelasi neica"), Muller facea o comparatie intre dep