- Politic - nr. 396 / 10 Octombrie, 2009 S-a vorbit si s-a scris mult, in ultima vreme, despre comportamentul si limbajul unor parlamentari si politicieni romani. Un limbaj si un comportament care socheaza! Despre ce respect, cuvant atat de trambitat in aceste zile, mai poate fi vorba, cand domnul Traian Basescu, presedintele Romaniei, este facut "codoasa batrana, de bordel"? Acelasi sef al statului este aratat cu degetul, ca "betiv", de un alt guzgan rozaliu din PSD. De la tribuna Parlamentului, premierul Emil Boc este etichetat "nesimtit". Nu sunt scutite nici mamele: "Da-o-n ma-sa de guvernare!" _ clameaza Ion Iliescu. Nici blandul Crin Antonescu nu se lasa mai prejos. Are el ce are impotriva "pipitelor". Iar exemplele ar putea continua. "Nesimtirea uninominala" a unor parlamentari creste ca un aluat. Ciudat lucru, acest limbaj devine o moda, este acceptat cu voluptate chiar. O atesta aplauzele, jubilatia de la galerie, atunci cand este folosit limbajul suburban. Dupa capul unora, "da bine sa ataci, sa lovesti, sa obtii aplauzele grupului tau"! Politica romaneasca nu mai este o arta a compromisului, ci a injuriei de partid. Preopinentii se injura, se jignesc, se urasc, uitand ca, maine-poimaine, vor trebui, poate, sa-si dea mana intr-un nou guvern. A existat, desigur, acea scanteie care a declansat valul acesta de limbaj grobian, de vituperari si mascari ale gastilor din Legislativ, unii invocand "manipularea abjecta din partea domnului Boc, care are «talentul» de a-i pune pe romani cap in cap". Exista o dihonie, o ura chiar, intre alesii neamului, care "nu tin cu poporul, ei mint poporul si au grija doar de averile si de puterea lor". Nimic, insa, nu scuza limbajul folosit! Nici macar o dovedita forma de manipulare a romanilor, in ultima vreme, de catre Puterea actuala. Ce se mai poate, oare, salva din reputatia Parlamentului, compromisa de anumite "emanatii"