S-au „spart” sticlele în capul mafiei alcoolului după o descindere a procurorilor DIICOT în 12 judeţe din ţară, printre care Iaşi, Braşov, Bacău, Giurgiu, dar şi în Bucureşti, acţiune în urma căreia 35 din cei 61 de învinuiţi au fost arestaţi vineri seara.
O maşinărie bine pusă la punct
O parte din activitatea membrilor reţelei a început în 2008 şi se desfăşura sub paravanul unor societăţi comerciale legal constituite, prin intermediul cărora se cumpărau cantităţi mari de cereale, care erau apoi procesate în alcool brut.
Alcoolul era transformat în produse contrafăcute similare cu cele originale de pe piaţă şi erau îmbuteliate în ambalaje care purtau mărci identice cu cele înregistrate, cu renume pe piaţă. Ulterior, sticlelor le erau adăugate marcaje fiscale false şi erau comercializate prin cele mai diverse modalităţi: prin magazine, restaurante, angrouri sau chiar reţele de persoane fizice.
Persoanele atrase în distribuţia alcoolului falsificat deţineau un rol foarte important în activitatea infracţională a grupului. Aveau ca sarcină să le comande celorlalţi membri importante cantităţi de băuturi alcoolice contrafăcute şi să le preia în vederea desfacerii urgente. Aceştia mai erau obligaţi să găsească mereu comenzi, astfel încât să nu rămână stocuri de marfă nedistribuite şi nici blocaje financiare care să determine stagnarea activităţii.
Votcă şi lichior pentru toate gusturile
Reţeta financiară a liderilor grupării infracţionale a urmărit ca, pentru obţinerea de profituri maxime, să fie acoperite două segmente de piaţă: cea a băuturilor ieftine - de tipul rom, votcă „Săniuţa”, lichioruri de fructe diverse, băuturi cu cerere foarte mare datorită preţului relativ redus, şi cea a băuturilor scumpe - de tipul Alexandrion, Cava D’Oro, Unirea, Sankt Petersburg sau Stalinskaia, licori uşor de v
