Singura biserică rusă din România, care va împlini în această toamnă, pe 25 noiembrie, un secol de când a fost sfinţită, se află în inima Bucureştiului, aproape de Universitate. Acest lăcaş de cult este una dintre ultimele ctitorii ale ţarului Nicolae al II-lea al Rusiei, executat în 1918 împreună cu familia sa de către bolşevici. Sursa: Andreea Dogar „Este foarte frecvantată de turiştii străini. Sunt foarte impresionaţi prin faptul că e o surpriză pentru ei că au găsit un astfel de stil de biserică în România. Cei mai mulţi sunt turişti care nu au un obiectiv duhovnicesc în plan, în căutările lor, ci pur turistic”, povesteşte preotul paroh al bisericii, Vasile Gavrilă. Cele şapte turle bulbucate în formă de ceapă, specifice stilului rusesc, se zăresc din bulevard. În trecut, erau acoperite de foiţă de aur, însă de-a lungul timpului s-au deteriorat, iar acum sunt acoperite cu tablă din aramă vopsită. „Arhitectura este ruseacă, pictura este rusească. Este unicat în România. Mai există biserici ale lipovenilor, dar au un alt stil şi au fost adaptate locului unde au fost construite, în special în Dobrogea”, mai spune Gavrilă. Lăcaşul de cult, zidit din cărămidă presată şi piatră, are faţadele decoarate cu ornamente bogate, iar uşa de la intrare este încadrată de onduleuri, vrejuri şi spirale sculptate în piatră. Iar de jur împrejur, faţadele au cărămidă aparentă de culoare roz gălbui, plăci ceramice albastre şi verzi, cu motive florale şi geometrice, şi medalioane cu sfinţi şi îngeri.

O altă particularitate a bisercii este catapeteasma sculptată în întregime din lemn, poleită cu foiţă de aur, făcută la Moscova după modelul iconostasului de la Sfâtul Vasili Blajenii din capitala Rusiei.

„Pictura este în stilul Art Nouveau, cum era la modă la vremea respectivă, la începutul secolului al XX-lea în Rusia”, mai spune Gavrilă.

@