Nu ştiu care sunt "muzele" politicienilor noştri, însă în "vestul îndepărtat" al Europei - mai precis în Regatul Unit al Marii Britanii - conservatorilor le-a venit ideea să aplice simţul culinar al lui Jamie Oliver în politică. "Ar putea ieşi o reţetă de succes!", este de părere presa britanică. La începutul anilor '90, laburiştii şi-au ales ca model fotbalul.
De fapt, chiar în ţara lui, fotbalul fusese "reinventat", după un deceniu de violenţă şi tragedie, şi fusese transformat într-un spectacol care aducea milioane şi miliarde de lire. A fost "muza" care l-a inspirat pe Tony Blair, recreându-şi partidul după acelaşi model. La sfârşitul primului deceniu al noului mileniu, se pare că modelul cel mai de succes în Marea Britanie l-a propus un puşti teribil, care a atacat sistemul cu energia lui debordantă şi cu ideile lui inovatoare. Idei care vizau viaţa de zi cu zi, care începea să se deterioreze vizibil.
Jamie Oliver este de părere că sănătatea noastră - a unghiilor, a părului, a oaselor, a inimii etc. - vine din felul în care ne hrănim. Iar atunci când o naţiune întreagă dă semne de boală, trebuie să începi prin a vedea ce e defectuos în modul său de hrană. El şi-a pus întrebarea, dar nu a stat cu mâinile în sân. Ci a luptat să schimbe ceva. Şi a şi reuşit. Inclusiv să schimbe legi - ceea ce uneori nu stă nici la îndemâna unui politician vechi, dacă nu are suficientă carismă şi o strategie coerentă.
Întrebat zilele trecute care ar fi logo-ul conservatorilor pentru următorii ani, Mr. Cameroon, liderul partidului, a răspuns, simplu: "Bucătăria". Şi asta nu întâmplător. "Asistăm la ceea ce se cheamă «jamieoliverizarea politicii». Jamie Oliver ne-a spus cum trebuie să mâncăm. Numele lui a devenit sinonim cu a înţelege natura hranei, ce mănâncă animalele pe care noi le mâncăm, cum trebuie păstrată valoarea nutriţională a alimentelor.
