O americancă a scris o carte despre 15 avorturi făcute în 17 ani. Irene Vilar explică în memoriile ei că a ales să întrerupă atât de multe sarcini din vina fostului soţ, care nu-şi dorea copii. Vilar, un agent literar acum în vârstă de 40 de ani şi mamă a doi copii, povesteşte cum de la 16 la 33 de ani nu a putut să evite sarcinile, dar nici să le păstreze. Cinsprezece la număr.

Chiar înainte de publicare, cartea „Impossible Motherhood: Testimony of an Abortion Addict“ („Maternitate imposibilă. Mărturia unei dependente de avort“, în traducere) i-a şocat pe americani.

Vilar nu a fost scutită de atacuri din partea activiştilor antiavorturi, inclusiv de ameninţări cu moartea şi chiar de o cerere pentru condamnarea la închisoare.

Vilar explică totul prin încercarea ei prost direcţionată de a se elibera de trecutul complicat şi tragic al familiei, dar şi dintr-o căsnicie disfuncţională cu un profesor de literatură latino-americană. Ea avea pe atunci 16 ani, el 50, scrie „Los Angeles Times“.

Copiii, incompatibili cu libertatea

„Puteam fi un cuplu atât timp cât eu îmi reprimam dorinţa de a avea copii“, spune Vilar despre relaţia cu soţul ei, Pedro Cuperman, „un bărbat tulburător de frumos“ care a învăţat-o că „familiile sunt cuiburi de suferinţă“ şi i-a spus că preferă femeile tinere pentru că sunt „neformate...nefinisate, fără prea multe traume“. Tot el considera copiii incompatibili cu libertatea.

Ea n-a fost de acord şi în timpul relaţiei de 11 ani a tot „uitat“ să-şi ia anticoncepţionalele. De fiecare dată când afla că e însărcinată se bucura enorm, dar apoi intra în panică. Îi era teamă să nu-şi piardă soţul, făcea avortul şi cădea din nou în depresie. „Asta nu înseamnă că-mi doream să trec prin asta le nesfârşit”, povesteşte ea. „Un dependent vrea să se lase de fiecare dată.“