În urmă cu mai bine de un deceniu stârneam dacă nu senzaţie cel puţin uimire într-un magazin de discuri din Paris. Împreună cu fosta logodnică (actuala soţie) căutam albumul numit "Spit or Swallow" al unei formaţii de heavy-metal, Konkhra. Când am încercat şi traducerea: "Crache ou avale", vânzătorul, până atunci rezervat (nu chiar politicos, "parizian politicos" este cel puţin o contradicţie în termeni sau un oximoron) a chemat un coleg mai tânăr. Acesta ştia despre ce este vorba şi a găsit discul cu pricina fără să se mire prea tare de vârsta clienţilor potenţiali.

Titlul nu era o indicaţie dietetică, aşa cum au insinuat (destul de vulgar) diverşi amici cărora le-am povestit întâmplarea, ci o metaforă a violenţei. Dar de atunci am fost mai atent la expresii, metafore, aluzii, legate de alimentaţie. Numărul lor este impresionant (nu e de mirare!) şi spune multe despre utilizatori. Şi fiindcă aproape întotdeauna cităm experţi, oameni de ştiinţă, specialişti, de data aceasta să încercăm să vedem ce spun chiar cei care mănâncă. Nu sfaturi, nu indicaţii şi contraindicaţii, ci simple observaţii, unele, sper, interesante.

Doamna Marta Larusso îşi aminteşte că părinţii ei nu îşi lăsau copiii să plece de la masă fără să mănânce fructe, folosind formula: "Non si puo lasciare la tavola fino che hai finito la frutta!". Ideea pare inspirată, fructele incluse în alimentaţie îşi aduc aportul (vitamine, fibre) şi ţin departe pe cât se poate dulciurile, mai puţin sănătoase.

"O masă la care ai timp să te şi gândeşti la ce mănânci nu te îngraşă", îşi dă cu părerea Carol Jackson. Chiar dacă nu e chiar aşa, să reţinem că e preferabil să nu mănânci pe fugă, în grabă, prea repede. Urmează o fină observaţie ecologică: "Nu mânca nimic care necesită mai multă energie pentru a fi transportat decât pentru a fi produs!". Ea îi aparţine lui Carrie Cizauska