Emeric Imre, Imi cum îi spun prietenii, şi al lui Set clujean (respectiv trupa formată din Răzvan Krivach, Sorin Zanfir, Gabriel Ghita şi Adelina Boloţ) au fost de... oţel! Preţ de-o seară, în Capitală.
Într-un spaţiu mic, în Iron City Club, muzicienii s-au desfăşurat cu mare bucurie, deoarece "aici sunt prietenii".
Ioan Mateiciuc şi Mihai Boicu au venit tocmai de la Suceava ca să cânte în deschiderea clujenilor. Mihai Boicu este un nume care chiar merită reţinut. Cei doi au cântat puţin, dar bine. Scena îi aparţinea în acea seară, de fapt, lui Emeric Set. Surprins sau nu de entuziasmul fanilor care l-au îmbătat cu aplauze, Imi a mărturisit: "Câţi sunteţi aici puteţi umple 5.000 de Săli ale Palatului...".
Dintre melodiile marca Emeric Set care au contribuit la realizarea unei seri magice amintim: "Nebun de alb", "Condamnare", "Pereche în potop", "Ilie de la sculărie", "Oraţie de nuntă", "Război", "Scrisoare supărată" (sau "Fată de crâşmă cu manele"), "Ramuri de lumină", "Of, Doamne, ceaţa e târzie", "Buna variantă rea", "Dacă tu", "Jurământ" etc. N-a lipsit nici "Povestea cavalerului cu brici", pe versurile lui Emil Brumaru (muzica Emeric Imre)... "Copilă dulce, râma trece/ Drugii de rouă se topesc/ Un fluture cu burta rece/ Pluteşte-n ceaiul chinezesc...". Şi de această dată Krivach s-a "acompaniat" la chitară cu o blondă, goală şi din sticlă...
Într-o mică pauză de cântat, "nebunul de alb" (apelativ de care cu siguranţă nu va mai putea să scape), Imi a declarat că "doar cu iubire se poate crea". Iar în sprijinul Mişcării de Rezistenţă al cărui membru este, el a adăugat: "Dintr-un loc mic, plin cu oameni de suflet se poate porni oricând o mişcare care să sprijine intelectualitatea cinstită ce ar putea salva nebunia care ne invadează".
După ce a fost bisat de patru ori, Imi şi-a luat rămas-bun cu vorbele
