Brichetele de rumeguş sunt o soluţie ecologică şi profitabilă de încălzire, în condiţiile epuizării resurselor naturale. Rumeguşul, care până nu demult era bun de dus la groapa de gunoi, este o soluţie ingenioasă de încălzire şi o modalitate de salvare a lemnului, agreată de Protecţia Mediului. Până acum câţiva ani, rumeguşul era considerat un balast: i se dădea foc sau era pur şi simplu depozitat la groapa de gunoi. Dar taxa de mediu, pe care o plătesc toţi cei care depozitează rumeguş, îi determină pe mulţi să caute soluţii pentru valorificarea rumeguşului.

Producătorul de cabluri electrice, Iproeb Bistriţa, şi-a deschis, din 2008, un atelier de brichetare a rumeguşului. În cadrul companiei, se prelucrează materialul lemnos pentru producerea unor accesorii. „Procesăm cantităţi importante de lemn, din care  rezultă şi rumeguş. Ne-a achiziţionat nişte utilaje de uscat şi brichetat. E o treabă ecologică. Investiţia e destul de mare, dar în câţiva ani buni se amortizează“, spune Adrian Ghingheli, vicepreşedinte al consiliului de administraţie Iproeb.

Soluţie agreatăde Protecţia Mediului

La atelierul de brichetare, lucrează un singur om pe un schimb. Aici, rumeguşul provenit din lemn de esenţă moale trece printr-un utilaj de uscare după care este presat şi se formează mici cilindri (brichetele), care se ambalează şi sunt gata de a fi folosiţi pentru încălzire. „Trebuie să scăpăm cumva de deşeurile pe care le producem şi să le valorificăm, că altfel plătim taxa de mediu. Lumea nu prea ştie de brichetele de rumeguş, dar la export e mare cerere“, explică Ioan Bîz, inginer în cadrul companiei Iproeb.

„În Occident se folosesc cu succes“

Un kilogram de brichete costă 30 de bani, iar cantitatea necesară pentru încălzire, timp de şase luni, variază în funcţie de instalaţia de încălzire.

Însă, brichetele s