Tinerii arhitecţi elveţieni au analizat din punct de vedere urbanistic municipiul Cluj-Napoca şi localităţile limitrofe. Căruţe lângă maşini de lux, sute de garaje de tablă lângă blocuri comuniste în formă de cuburi şi infrastructură haotică sunt câteva dintre aspectele sesizate de elveţieni. Câteva zeci de studenţi arhitecţi din Zurich au analizat starea în care se prezintă din punct de vedere urbanistic municipiul Cluj-Napoca, dar şi proiectul autorităţilor de realizare a zonei metropolitane. Concluziile specialiştilor elveţieni au fost prezentate, vineri, în Sala de Sticlă a Primăriei.
Sate captive în metropolă
Densitate excesivă de blocuri în unele zone, lipsa centrelor de cartier, a zonelor culturale şi de agrement, infrastructura haotică, transportul în comun neadaptat la realităţi sunt doar câteva dintre problemele examinate.
Analiza a fost însoţită de imagini obişnuite pentru clujeni, dar care pe străini i-au şocat: căruţe alături de maşini de lux pe drumul european care trece prin localitatea Floreşti; sute de garaje de tablă lângă blocurile comuniste în formă de cuburi; magazine vechi insuficient modernizate; lacuri îngrădite abuziv în zona Tarniţa. Rând pe rând, imaginile au fost proiectate pe un panou amenajat în Sala de sticlă a Primăriei.
Concluzia care a reieşit din analiză a fost că zona metropolitană Cluj are un urbanism de tip rural.
Recuperarea zonei de agrement confiscate
După dezbaterile asupra celor constatate în teren, au venit propunerile pentru remedierea situaţiei. Primul proiect s-a referit la dezvoltarea Clujului. Viitorii arhitecţi elveţieni au propus extinderea liniară oraşului, de-a lungul Someşului. Studenţii au imaginat un mijloc rapid de deplasare, un metrou rapid de suprafaţă, care să se deplaseze pe firul Someşului.
Tinerii arhite