Nimeni nu se gândeşte la efectele unei decizii. Nimeni nu se gândeşte la viitor. Lumea iese încet, încet din criză. Nu şi România. Noi vom ieşi printre ultimii. Am luat criza la mişto, iar acum e rândul ei să ne facă viaţa grea. De fapt, tot mai cred că e o criză pe care o merităm. Şi, în plus, în ciuda a ceea ce se spune, fiecare ţară are criza pe care o merită. Dacă nu mă credeţi, priviţi peste gard la Polonia, o ţară a cărei economie s-a menţinut în 2008 şi va creşte în 2009. La polul opus veţi descoperi statele baltice care au nevoie de respiraţie artificială ca să nu se dezintegreze. Asta, după ce au fost considerate drept nestematele din coroana Uniunii Europene.
Da, a fost criză în toată lumea, dar a fost administrată diferit. Aici intervine rolul şi forţa clasei politice şi a instituţiilor democratice. Iar aici nu stăm deloc bine. România s-a legat de FMI ca să se salveze. Asta nu e rău, dar să ne amintim că în urmă cu doi ani ne băteam cu pumnul în piept că nu avem nevoie de asistenţa Fondului Monetar. Adică, noi ştiam mai bine şi aşa am irosit banii contribuabililor pe angajări cu pile, pe autostrăzi care nu s-au făcut, pe fântâni arteziene cu muzică şi pe palmieri. Azi plătim toate aceste nebunii cu slujbele noastre.
Dacă nu credeţi, mai gândiţi-vă. Lumea se va schimba, iar România e luată din nou pe nepregătite. De fapt, aşteptăm mereu să ne schimbe alţii. Industria auto se transformă, cea bancară, de asemenea. În Statele Unite s-au luat măsuri pentru impozitarea bonusurilor bancherilor. În Franţa, preşedintele Sarkozy a vorbit, de asemenea, de introducerea taxelor pe veniturile excesive ale managerilor din sistemul bancar. Aceste decizii vor avea un mare impact în lumea financiară.
Modul în care facem afaceri, în care muncim, în care cheltuim banii, modul în care învăţăm şi în care locuim se vor schimba. Cei care