Nea’ Dorel, cum îl ştie lumea, a învins soarta: imobilizat în scaunul cu rotile în urma unui grav accident, meşterul şi-a făcut o afacere profitabilă din dublatul cheilor şi încărcatul şi reparatul brichetelor. Târgoviştenii îl ştiu de nea’ Dorel de la brichete, pentru că asta a fost prima lui afacere cu care a început acum 12 ani. Şi-a amenjat un chioşc de doi metri pătraţi în care şi-a îngrămădit toate sculele necesare desfăşurării acitivităţii. Din 1995 însă, este imobilizat în cărucior în urma unui accident grav despre care nu vrea să vorbească. În general, meşterul e scump la vorbă şi lasă mâinile să-ţi spună în alt mod povestea muncii lor.
Un chioşc lângă patiserie
În 1997, a început să reîncarce brichete. Mai întâi a folosit cu butan gaz, iar mai apoi un gaz rafinat pentru că aşa impun normele Uniunii Europene. Afacerea a mers încă de la început bine, pentru că şi-a amplasat chioşcul lângă o patiserie. Apoi a adăugat o maşină de copiat chei, iar acum are patru.
La trei ani după ce şi-a deschis chioşcul s-a gândit că n-ar strica dacă ar îmbina încărcatul brichetelor cu dublatul cheilor. Una peste alta, în ciuda handicapului pe care îl are, nea’ Dorel se poate lăuda că la 50 de ani are propria afacere care „stă în picioare“ chiar şi pe timp de criză. Dacă te duci la el la chioşc îl vezi întotdeauna acoperit de chei de toate mărimile şi cu mânecile suflecate, gata să-ţi rezolve problema.
În fiecare zi, zeci de persoane vin să-şi încarce brichetele la nea’ Dorel, chiar dacă, de multe ori, brichetele sunt uzate şi ar fi mai rentabil să cumpere una nouă. Şi ca să va faceţi o idee despre clientela meşterului, aflaţi că unele persoane vin cu câte o plasă întreagă de brichete pentru a le încărca sau repara.
„Vin la nea’ Dorel să-mi încarc bricheta pentru că îl ştiu de mult timp. Pe aceasta o am de
