Deşi ţinta de deficit bugetar pe primele nouă luni, stabilită în acordul cu Fondul Monetar Internaţional, a fost respectată, în ultimul trimestru situaţia poate fi răsturnată. Potrivit obiceiului, primăriile din ţară se întrec la cheltuieli în ultimele trei luni ale anului. Iar lipsa unui Guvern care să le ţină în frâu complică situaţia. Ultimul trimestru din 2009 este problematic pentru încadrarea în ţinta anuală de deficit, de 7,3% din PIB. La nouă luni, acesta a ajuns la 5,1% din PIB. Potrivit „cutumei”, autorităţile locale cheltuiesc cea mai mare parte din bani în ultimele luni ale anului. Analizând execuţiile bugetare ale ultimilor 4 ani, se constată că acestea reuşesc să contribuie la deficitul bugetar, în ultimul trimestru, cu 2% din PIB sau chiar peste.

Este greu de crezut că îşi vor înfrânge pornirile în 2009, mai ales fără un Guvern stabil care să le controleze datoriile. Iar la deficitul bugetului general consolidat nu contribuie doar cel realizat de autorităţile locale, ci şi cel din bugetul de stat, sau din bugetele de asigurări sociale. În concluzie, statul nu trebuie să aducă un deficit mai mare de 2,2% din PIB în ultimul trimestru, dacă vrem să păstrăm ţinta convenită cu FMI.

La nouă luni ieşim bine

Cea de-a doua evaluare a Programului Economic agreat cu Fondul Monetar Internaţional (FMI) a debutat, ieri, cu analiza execuţiei bugetare şi va continua, în următoarele zile, cu cea a datoriei publice. Pentru eliberarea celei de-a doua  tranşe de împrumut din acest an, de aproximativ 1,5 miliarde de euro, vor fi evaluate criteriile de performanţă de la sfârşitul lunii septembrie.

Din acest punct de vedere, autorităţile sunt liniştite fiindcă deficitul bugetar după nouă luni este de 5,1% din PIB, sub ţinta prevăzută în acordul stand-by, de 5,4% din PIB. Mai departe, lucrurile se complică. Autorităţil