Asteroizi acoperiti de gheata s-au ciocnit de Pamant la aproximativ 100 de milioane de ani dupa formarea protoplanetelor din sistemul nostru solar, aducand apa ce a ramas in ecosistemul terestru si a format oceanele, explica geochimistul francez Francis Albarede intr-un studiu publicat in ultimul numar al revistei britanice Nature, transmite AFP, citata de Agerpres.
In acest studiu, cercetatorul francez de la Scoala Normala Superioara din Lyon, contrazice ipoteza general acceptata conform careia oceanele si atmosfera terestra s-au format in urma unor modificari chimice suferite de gazele vulcanice.
"Luna si Pamantul erau medii aride, lipsite complet de apa in perioada de imediat dupa nasterea satelitului nostru natural, in urma impactului Protopamantului cu un asteroid gigantic sau chiar cu un alt planetoid. Apa a ajuns pe Terra cu mult mai tarziu", sustine Francis Albarede.
Tinand cont de o serie de calcule recente, temperatura in sistemul nostru solar era extrem de ridicata in spatiul dintre Soare, aflat in perioada sa de tinerete si orbita gigantului gazos Jupiter, iar din aceste motive, elementele chimice volatile, asa cum sunt vaporii de apa, nu se putea condensa la suprafata planetelor embrionare ale sistemului.
Apa a ajuns pe Terra intr-o perioada situata intre 80 si 130 de milioane de ani de la formarea sistemului solar. O serie de asteroizi foarte mari, cu orbite instabile, ramasi dupa formarea sistemului solar, au fost deviati de atractia gravitationala a marilor planete gazoase, unii dintre ei ciocnindu-se cu Pamantul. O parte dintre acestia erau acoperiti cu gheata care a ajuns astfel in mantaua terestra, unde s-a infiltrat creand conditiile aparitiei "tectonicii placilor, ce a avut probabil un rol crucial la randul sau in aparitia vietii pe Pamant", conform cercetatorului francez.
Comparand planetele
