Din cind in cind, istoria tinde sa se repete. Chiar si chestiunea cu partidul unic. Si cu Parlamentul unicameral. Oare ne indreptam spre o noua Mare Adunare Nationala si spre un unic si iubit conducator? Situatia din Romania e atit de incordata, incit, daca nu ne-am fi incadrat, macar formal, in structurie europene, ne-am afla in preajma unui razboi civil. Adversarii aflati in centrul luptei electorale nu-si cruta fortele, sint gata sa se sfisie in bucati. Nu mai avem de-a face cu un circ electoral de esenta balcanica, in care se face mult zgomot pentru nimic. Sintem departe de Piata Constitutiei, unde combatantii se vor pupa, dupa terminarea luptei, bot in bot. Deocamdata batalia e atit de incrincenata, incit pare sa nu existe nici o perspectiva de reconciliere. Sa nu ne inselam. Nu am iesit din balcanism. Si nici din Caragiale. Si nici nu vom iesi vreodata. Razboiul se va termina cu un mare carnaval, in care protagonistii, punindu-si alte masti pe fata, isi vor da mina... Deocamdata adversarii sint incinsi de lupta. Ei sint atit de hipnotizati de miscarile pe care trebuie sa le faca, incit par orbi si surzi la ceea ce se intimpla in jur. Intre timp, Romania continua sa lunece la vale. Ea se afla in situatia unui tramvai in care vatmanul, aflat intr-o stare euforica, a parasit cabina de comanda si, in dorinta lui de-a face ordine, s-a luat la bataie cu controlorii si calatorii din vagon. In "est timp", vagonul, deraind de pe sine, se indreapta cu viteza spre imobilul aflat la capatul strazii... Curind-curind se va simti si izbitura... Ei bine, stiti cum se va termina toata aceasta scena? Cu o bataie cu perne si frisca... Va curge multa sampanie si bulion. Ca in filmele mute din anii ‘20. Si fiindca veni vorba de anii douazeci, iata ce scria Lucretiu Patrascanu, ce-i drept, prin ‘47, despre alegerile din perioada interbelica: "De la 1926 pina la 1938, deci in timpul