În ultimii ani, micile localuri comerciale de cartier, închise în urma convulsiilor economice provocate de criză, au renăscut datorită imigranţilor. Localuri de fast-food cu produse specifice bucătăriilor naţionale ale imigranţilor, bazaruri chinezeşti, frizerii, internet-cafe şi aprozare – toate au ca proprietar un cetăţean străin.
Acest lucru nu mai surprinde pe nimeni, în aceste vremuri, în care criza financiară a determinat multe persoane ameninţate de şomaj să-şi ia viața în mâini și să-și deschidă propriile afaceri.
În luna septembrie, numărul antreprenorilor străini s-a multiplicat faţă de anul 2001, trecând de la 9.000 la 35.000. Pe naţionalităţi, predomină românii, latino-americanii şi chinezii.
Totuşi, pentru evitarea saturării pieţei cu acest tip de activităţi, primăria din Torrejon del Rey, Comunitatea Madrid, a aprobat, în iunie 2008, Planul Special pentru Uzul Comercial. Acesta limitează deschiderea aceluiași tip de localuri comerciale, impunând o anumită distanţă între ele: magazine sau bazare chinezeşti (250 de metri), internet-cafe (500 de metri), baruri şi cofetării (100 de metri; 50 de metri în cartierele noi).
Comunitatea Madridului a deschis în 2007 un departament specific de ajutorare a antreprenorilor imigranţi, care au acces la credite de până la 25.000 de euro, rambursabili în cinci ani şi cu dobânzi sub valoarea celor oferite de bănci (Euribor + 0,5), fără cheltuieli de consultaţie financiară şi nici avans.
Află, pas cu pas, cum își poate deschide un român o firmă în Spania.
