Un studiu arata ca genele din dotare pot sa te faca mai predispus la a bea mai mult decat altii, insa nu sporesc in nici un fel riscul genetic de a deveni alcoolic. O cercetare recenta realizata pe sobolani si oameni descrie conexiunile genetice asociate volumului de alcool pe care un om il poate consuma. O echipa de cercetatori de la Universitatea Colorado a folosit sobolani pentru a identifica conexiunile genetice care ne afecteaza modul in care consumam alcool. Potrivit Science Daily, in clipa in care li s-a dat sa bea, sobolanilor li se activau conexiunile din creiet legate de placere, recompensa si satietate. Ulterior, s-au comparat genele activate la sobolani cu versiunile lor umane. S-a descoperit, in acest fel, ca genele care contribuiau la bautul de alcool nu sunt identice la oameni cu cele care creaza predispozitia pentru dependenta in sine. "Stim ca un consum ridicat de alcool poate creste riscul de a deveni dependent in randul celor care au predispozitie pentru asa ceva. Exista insa indivizi cu predispozitie genetica pentru a bea cantitati mari de alcool fara sa detina acele gene care sa-l faca dependent", spun cercetatorii americani. (Realitatea.net) Un studiu arata ca genele din dotare pot sa te faca mai predispus la a bea mai mult decat altii, insa nu sporesc in nici un fel riscul genetic de a deveni alcoolic. O cercetare recenta realizata pe sobolani si oameni descrie conexiunile genetice asociate volumului de alcool pe care un om il poate consuma. O echipa de cercetatori de la Universitatea Colorado a folosit sobolani pentru a identifica conexiunile genetice care ne afecteaza modul in care consumam alcool. Potrivit Science Daily, in clipa in care li s-a dat sa bea, sobolanilor li se activau conexiunile din creiet legate de placere, recompensa si satietate. Ulterior, s-au comparat genele activate la sobolani cu versiunile lor umane. S-a descoperit, in