N-am fost niciodată un fan înfocat Michael Jackson şi poate din acest motiv nici nu pricepeam prea bine de ce moartea lui a devenit un subiect inepuizabil pentru presa din toată lumea. Însă după "This is it", unul dintre cele mai bune (dacă nu chiar the best) documentare muzicale care s-au realizat până acum, pot să spun în sfârşit că am înţeles.

Nu e vorba despre forţa filmului în sine, ci despre omul care îl face. Michael Jackson, ale cărui trup, voce şi mai ales stare de spirit îţi transmiteau tinereţe şi vitalitate.

Mă aşteptam să văd o relicvă, un show man decăzut, un nebun convins că încă mai poate, deşi realitatea îl contrazicea, dar am văzut în schimb un om plin de viaţă, care nu numai că mai "avea mişcările", dar inventa şi unele noi, am urmărit un tip modest şi cu un simţ artistic desăvârşit.

"This is it" este un colaj documentaristic bazat pe imagini filmate cu mai multe camere în timpul repetiţiilor premergătoare turneului pe care MJ dorea să-l iniţieze în vara acestui an. Repetiţiile au durat din aprilie până în iunie când Michael s-a hotărât să coboare mai repede cortina, înainte să apuce să strige live "This is it".

Cu adevărat surprinzător este că starea de spirit pe care o afişa n-ar fi prevăzut nicidecum o cădere nervoasă, o depresie profundă. El, un perfecţionist prin excelenţă se ocupa de fiecare detaliu al concertului, dar în acelaşi timp le susţinea moralul celorlalţi. Pledoaria lui pentru dragoste şi pentru salvarea planetei prin forţa iubirii care ar trebui să ne lege şi să ne definească pe toţi a trecut dincolo de ecran, făcându-ne pe noi spectatorii (chiar şi pe cei mai sceptici şi aici mă includ şi pe mine) să ne simţim "mişcaţi" şi emoţionaţi de toate demersurile lui în acest sens.

Documentarul începe cu declaraţiile tinerilor care veniseră în primăvară să susţină probele necesar