După asta și asta, plus vreo două săptămâni în care lucrurile au trenat îngrijorător, azi dimineață, la prima oră, telefonul a sunat iar la Cotroceni.
- Traiane, m-am hotărât. O să fie blond.
- Hăhă. Cine, păsărică?
- Cum cine, Traiane, cum cine? Guvernul. Guvernul Udrea o să fie blond cap-coadă. De la mine, până la ultimul ministru. Am și vorbit cu coafeza mea, se ocupă ea. Se poartă foarte mult blondul în iarna 2009-2010. După aia, mai vedem.
- Ai puțină răbdare, păsărică, mai sunt altele de rezolvat pân-atunci.
- Traiane, tu m-ai păcălit? Mi-a zis că o să fiu premier doar așa, ca să mă aburești?
- Nu, păsărică, hăhă, dar mai întât tre’ s-ajung eu președinte… Ai răbdare, o să vedem atunci dac-o să fie blond, roșcat sau brunet cu șuvițe.
- Brunet cu șuvițe e exclus, iar roșcat… nu, nu sunt de acord nici cu roșcat. O să fie blond cum am zis eu, e o decizie deja luată. Nu pot să-mi bat joc de femeia aia, a comandat deja vopsea blondă și mă așteaptă cu miniștrii la vopsit. Nu te mai băga tu în chestii la care nu te pricepi, OK?
- Hăhăhă. Adică vrei să zici că te pricepi mai bine ca mine la blonde? Hăhăhă…
- Nu fi nesimțit. Nu am chef de glume nesărate, am treabă de nu-mi văd capul. Și… și nu pot să am răbdare la infinit, Traiane. Au trecut deja două săptămâni de când mi-ai făcut promisiunea și încă nu sunt premier. Tu ai impresia că nervii mei sunt de fier?
- Mai e un pic, păsărică, hăhă…
- “Mai e un pic, mai e un pic”, numai asta aud. Fă-te dracului odată președinte, că nu mai rezist psihic. Nu mai dorm, nu mai mănânc, n-am mai fost de 3 zile la pensat, la sală trag de mine să mă duc, iar de shopping nici nu m-am mai atins. Traiane, cred că sunt în depresie… Suspine.
- Aoleo, păsărică, hăhă, de ce?
- Păi, știi cum sunt eu când vreau ceva și nu pot să am chestia aia, atunci, în momentul ăla: fac dep
