Democratia are cateva pacate majore. Printre ele se numara si acela ca, de mult ori, nu toti cei care ajung in functii importante coincid cu cei care merita sa le ocupe. Tot in democratie ajunge sa fie o discutie in sine chiar si criteriile conform carora consideram ca cineva merita sau nu o anumita functie.
Insa, dincolo de divergenta de opinii asupra acestei probleme (si a multor altora), in intreaga istorie a lumii nu a fost descoperit un sistem politc care sa reziste mai bine in timp, care sa ofere mai multa satisfactie majoritatii populatiei care l-a adoptat si care sa garanteze mai bine cele mai importante libertati ale omului modern.
Dincolo de aceste mari "beneficii" aduse de democratie, "pacatele" mai mici ale acesteia ne fac viata amara tuturor celor care am ales sa traim intr-un astfel de sistem. Pe de alta parte, cu cat democratia este mai primitiva, mai necoapta si necivilizata - asa cum este cea romaneasca, de exemplu - cu atat meritocratia ramane doar un ideal tot mai rar si mai greu de atins. Apropiindu-ne si mai mult de tara noastra, putem sa banuim, fara teama de a gresi prea mult, ca inca suntem la varsta de sugari ai democratiei din moment ce vedem tot mai rar un "om care a sfintit cutare loc".
Vechea vorba romaneasca "omul sfinteste locul" exprima mai bine decat zeci de pagini de teorie a meritocratiei si a distribuirii echitabile in societate a bunurilor si functiilor in conformitate cu pregatirea si calificarea personala. Asadar, cineva isi merita locul pe care il ocupa, daca face ca in jurul sau lucrurile sa prospere, oamenii sa fie si sa se simta liberi, iar faptele lor sa fie rasplatite pe masura. Cate din elementele de care nu se poate lipsi nicio democratie din lume sunt regasite in Romania zilelor noastre?
Cate drepturi a reusit majoritatea din Romania sa isi impuna in cei 20 de ani de liber
