Noul tratat pe baza caruia va functiona UE introduce pentru prima data functiile comunitare de ministru de Externe si de presedinte. Pe baza Tratatului de la Lisabona, cetatenii romani vor putea sa dea statul in judecata la instantele europene nu doar pe spete care tin de drepturile omului, asa cum se intampla pana acum, ci si pentru chestiuni administrative sau de alta natura.
Tratatul de la Lisabona, menit sa imbunatateasca puterea de actiune a Uniunii Europene, care, desi are 27 de membri, functioneaza dupa regulile unei Uniuni formate din 15 state, va intra in vigoare, cel mai probabil, pana la sfarsitul anului. Profesorul de stiinte politice Daniel Barbu ne-a explicat ca printre schimbarile pe care le aduce Tratatul de la Lisabona se numara si faptul ca, pentru prima data, "cetatenia europeana devine consistenta si coerenta, capatand dimensiuni juridice clare", astfel incat "va creste capacitatea cetatenilor de a se opune propriilor state".
De pilda, profesorul Barbu considera ca, in conditiile in care, pana acum, cetatenii romani puteau da in judecata Romania la Curtea Europeana a Drepturilor Omului numai pentru chestiuni legate de drepturile fundamentale ale omului, cum ar fi libertatea de exprimare si proprietatea, dupa intrarea in vigoare a Tratatului de la Lisabona, "tipul de materii juridice va fi mai larg". In plus, documentul introduce dreptul de initiativa legislativa pentru cetatenii europeni, astfel incat un milion de europeni din diverse state membre pot prezenta Comisiei Europene diverse propuneri.
Mai mult, Radu Carp, prodecanul Facultatii de stiinte Politice din cadrul Universitatii Bucuresti, ne-a explicat ca, prin noul tratat, "una dintre procedurile care ating suveranitatea nationala este cea a protocolului dintre Parlamentul European si cel national, caruia ii creste importanta in luarea deciziei europen
