Există indicii că şeful Armatei nu a vrut să se omoare, ci doar să se rănească pentru a ieşi din scenă, după metoda„ghipsul lui Stănculescu“. Dar dacă el a fost ucis? Nu de Ceauşescu, ci de cei cărora le-a folosit acest scenariu: complotiştii anti-Ceauşescu. „Adevărul“ publică astăzi partea a doua a documentării privind moartea generalului Vasile Milea, pe 22 decembrie 1989, ora 9.35, în sediul CC al PCR. Erou sau criminal?

de Sabin Orcan

După zgomotul produs de arma cu care s-a sinucis Vasile Milea a fost chemată o echipă medicală. În aproximativ un sfert de oră de la producerea incidentului, a sosit o doctoriţă.

Petra Tudor era medic de serviciu la Policlinica 10, ambulatoriul Spitalului Elias. Potrivit programului, serviciul funcţiona zilnic între orele 8.00 şi 20.00 şi deservea în special personalul din Comitetul Central. 

Citiţi şi:

VIDEO Misterul morţii generalului Milea Un ziarist spaniol, pe urmele “Fantomelor lui Ceauşescu”Serialul "Sfârşitul Ceauşeştilor" - Ultima noapte de dictator Ceauşescu: „Agenţi care pentru o ţuică îşi trădează ţara!“ Evenimente care au prefaţat moartea Ceauşeştilor

În dimineaţa de 22 decembrie, Petra Tudor se afla în serviciu. A încercat în zadar să-i dea primul ajutor generalului, care gemea într-o baltă de sânge pe marginea unei canapele, undeva la etajul 6 al Comitetului Central al PCR. Era biroul morţii. Camera 621 - biroul colonelului Pârcălăbescu, comandantul Formaţiunilor de Gărzi Patriotice.

Lungul drum al Salvării

Audiată în 1991 de senatorii din Comisia „Decembrie 1989”, doctoriţa Petra Tudor a explicat eforturile - inutile - de a-l salva pe generalul Milea.

„Pentru cazuri deosebite exista o echipă dotată cu chirurgi, medici cu o pregătire specială, care formau echipa de intervenţii deosebite a lui Ceauşescu. În ziu