Pentru a doua oară la Bucureşti, Yann Tiersen, artistul cunoscut publicului pentru compoziţiile din "Le Fabuleux Destin D Amelie Poulain" şi "Good Bye Lenin" nu a mai cântat singur. Şi-a reacordat chitara electrică, a cooptat oameni talentaţi în trupă şi a decis că este timpul să concerteze diferit. Cu Sala Palatului plină am regăsit un artist mai rock, mai acustic, mai electric şi electronic... am întâlnit noul Yann Tiersen.
Dacă v-aţi aşteptat la sunetul romantic al acordeonului specific muzicii stradale franţuzeşti, dacă v-aţi aşteptat să regăsiţi stilul indemodabil ce l-a consacrat pe Tiersen, ei bine, atunci aţi fost dezamăgiţi. În 2003 francezul îşi încheia concertul solo din Bucureşti în apaluzele publicului impresionat de virtuozitatea interpretării la pian, vioară sau acordeon; între timp acesta şi-a elaborat stilul, a lansat trei albume şi a susţinut numeroase concerte live alături de trupa nou formată. După ce a colindat Europa, şi-a perfecţionat prestaţia de la un concert la altul şi a înregistrat cele mai bune momente în ultimul sau album, denumit "On Tour".
Pe scena din Bucureşti s-a remarcat prezenţa instrumentelor cu unde Martenot, instrumente ale căror efecte au dat o notă mistică şi în acelaşi timp avangardistă întregului show. În urma unui scurt interviu am remarcat că Tiersen este genul artistului complet dedicat muzicii sale, ce o consideră manieră de expresie, abandon, plăcere intensă.
Amelie, Good Bye Lenin, Tabarly sunt minunate cărţi de vizită ce îţi reflectă munca, eşti des comparat cu Chopin, Philip Glass, Michael Nyman. În opinia ta, cu cine te asemeni ca stil muzical?
Y.T: Cred că atunci când am început să-mi creez muzica a fost mai mult un abandon, m-am simţit atras de efectul combinării sunetelor, instrumentelor, abordând un stil cu totul personal.
În procesul
