Localnicii din comuna giurgiuveană au renunţat la culturile tradiţionale pentru a creşte arbuşti ornamentali. Pentru că legumele şi fructele nu mai sunt profitabile, ţăranii din Călugăreni vând brazi şi tuia orăşenilor care locuiesc la vilă. CLICK AICI PENTRU FOTOTGALERIE! Când te gândeşti că în urmă cu 400 de ani, Mihai Viteazul îi rupea dinţii lui Sinan Paşa pe uliţele comunei Călugăreni, te apucă aşa... un fior de patriotism, plimbându-te pe aceleaşi drumuri. La 30 de kilometri de Bucureşti, pe şoseaua care duce spre oraşul Giurgiu, se află această comună încărcată de istorie şi de... arbuşti ornamentali.
În spatele fiecărui gard se pot vedea zeci de vârfuri de brazi sau tuia. Un sat-pădure de conifere. O astfel de pepinieră îi poate aduce unui călugărean până la 10.000 de euro pe an. Mai ales în perioada de boom imobiliar, între 2005 şi 2008, localnicii abia dacă mai făceau faţă cererii. Cine nu ar vrea să aibă în curtea vilei sale un tuia sau un brăduţ argintiu... Acum, că piaţa construcţiilor a stagnat, afacerile cu tuia şi brăduţi ar fi trebuit să scadă, însă nu s-a întâmplat aşa. Călugărenii au aproximativ aceleaşi vânzări ca şi în anii trecuţi.
Brazi verzi, la negru
Anunţurile cu „vând tuia“ sunt foarte des acompaniate de cele cu „vând casă“. Am parcurs comuna până am ajuns la Primărie, unde te întâmpină semeaţă statuia lui Mihai Viteazul, muzeul şi portarul Primăriei, un bătrân plin de viaţă. Poate un pic cam plin, dar hotărât să nu ne lase să parcăm maşina pe domeniul Primăriei. Reuşim să găsim un loc de parcare, intrăm şi suntem întâmpinaţi de secretarul general, Gheorghe Scarlat, care fuge de fotoreporter ca „ăla“ de tămâie.
Grădina botanică din bătătură
Majoritatea celor care vând arbuşti ornamentali, nu au firme. „Nu vor sta de vorbă cu dumneavoastră“, spune secretarul Primăriei