Fara indoiala, este pe drumul corect. Acum, a mai dat drumul la ceva bun de pus in ochi. Pinacoteca Municipiului Bucuresti se adaposteste din nou la Galeria Artmark (pana cand sloganul de milosardie "Dati un leu pentru Muzeu" va deveni functional si Capitala isi va permite luxul civilizat de a o gazdui intr-un loc definitiv! ). Aceasta a doua expozitie, in decurs de numai cateva luni, revine de asta data cu lucrari de pictura si sculptura, care, macar in clamatie, sunt circumscrise unui curent posibil traditionalist*. Un traditionalism ce dispune de toate harurile, mai putin de acuratetea terminologica.. .Deoarece, in acest caz, la nivelul teoretic cel putin, ne incurcam con brio intr-un hatis de controverse.
Traditionalism in general duce pe oricine cu gandul atat la samanatorismul literar, plasat istoric in primii ani ai secolulului XX de catre Vlahuta, Cosbuc si Iorga, dar si la miscarea de recuperare a specificului national, ce-i framanta atat de tare pe navalnicii intelectuali de dreapta ai generatiei '27. Ca atare, avem piese din 1922, din '26, din '32, din '36, care mai cocheteaza intrucatva cu sensul generic admis al traditionalismului: un stefan Popescu, un Ionescu-Sin, un Theodorescu-Sion (o nota aparte facand senzatia de dramoleta usor romantata a unora din lucrarile sale!), un C. Ressu, un Petrascu (al carui autoportret din 1926 reprezinta, in opinia noastra, una din surprizele expozitiei!). Dar si subiecte conexe acestuia, adica traditionalismului, tratate in tablouri purtand date care insa n-au nicio legatura cu randuielile vechi (1940, 1946, 1948, chiar si 1963!). In acelasi timp insa, fiindca tot am starnit zazania, nu putem sa nu remarcam, amintindu-ne de panza "O inmormantare" a lui C.Ressu, una din venerabilele lucrari ale expozitiei, care era, la nasterea ei, in 1912, aproape sincrona (doar cativa ani ii desparteau!) cu momentul cand Tr