Cu mare priză la public în perioada „epocii de aur“, o serie de mărci nu şi-au pierdut dominaţia nici după Revoluţie. Românii au legături afective puternice cu produsele de larg consum apărute înainte de ’89. Multe stârnesc nostalgia celor mai în vârstă, dar şi curiozitate printre tineri. Specialiştii în comunicare şi branding susţin că există două categorii mari de mărci care au rezistat atât în perioada comunistă, cât şi după 1989. Ştefan Liuţe, Strategy Director la Grapefruit identifică brandurile cvasimonopoliste, ale marilor companii de stat din transporturi feroviare, aero şi navale, alături de mărcile care şi-au păstrat relevanţa economică, majoritatea fiind din domeniul bunurilor de larg consum (Borsec, Eugenia, Cotnari şi Murfatlar, Gerovital, Rom şi Kandia), dar şi din alte industrii, precum Dacia, Arctic, Antibiotice, Romtelecom sau Petrom.
El spune însă că lista celor care au supravieţuit este mai scurtă faţă de lista eşecurilor, ce cuprinde branduri de încălţăminte, textile, electronice, produse industriale.
Strategia susţine brandul
Nu doar nostalgia şi dorinţa oamenilor de a nu se rupe de anumite obiceiuri de consum au menţinut mărcile comuniste în viaţă. „Investiţiile pentru relansare şi eforturile susţinute în direcţia repoziţionării acestor branduri sunt elementele care fac diferenţa“, explică Andreea Florea, consultant de brand la BrandTailors.
Astfel, nu toate mărcile care evocă perioada comunistă au fost resuscitate. Deşi Kandia, Dero, Măgura sau Rom sunt branduri care fost aduse fără mari greutăţi în coşul nostru de cumpărături, nu la fel a fost situaţia în cazul unor mărci precum Eugenia sau Gerovital. În plus, azi nu mai avem multe dintre mărcile existente înainte de 1989.
Profitul reînvie brandul
„Multe dintre brandurile «comuniste», cu potenţial evocativ
